tarafagarasului.eu - Instituţie nonformală care funcţionează ca un generator de proiecte, campanii, concepte, evenimente, face demonstraţii de atitudine şi exerciţii de sensibilitate! SCOP: revitalizarea prin redescoperire, conservare, trăire şi promovare a Ţării Făgăraşului, românismului şi creştinismului! Instituţie Virtuală cu Aplicaţii Reale, care propune o viziune proprie asupra a ceea ce înseamnă locuri, oameni, obiceiuri, cultură autentică din Ţara Făgăraşului şi armonizarea acestora cu timpurile prezente. Motto ul proiectului "... pentru ca toată lumea să audă de Ţara Făgăraşului! Numai lucruri bune..." Nu suntem o alternativă la ceea ce fac autorităţile locale sau alte organizaţii pentru promovarea acestei zone binecuvântate, ci o completare de bun simţ, cu intenţii dintre cele mai bune. Poveşti frumoase şi pe contul nostru de facebook TARA FAGARASULUI (punct EU)

duminică

Colind în dar! Diana Gribincea & Muzeul de Pânze şi Poveşti Mândra






Echipa de la Muzeul de Pânze şi Poveşti din Mândra, Ţara Făgăraşului, s-a tot gândit, în prag de iarnă, la ce dar ar putea să facă, de Crăciun, mulţimii de prieteni frumoşi pe care a reuşit să şi-i facă în acest an... Cel mai potrivit a părut a fi un colind vesel, aşa că imediat ce a dat prima ninsoare pe uliţele satului, s-a apucat de treabă! Un cadou neconvenţional, care să ajungă la fiecare inimă ce a bătut, cel puţin o dată, de bucurie şi emoţie, în ritmul sufletelor din mândrul sat al Ţării Cerurilor Deschise!





Muzeul de Pânze şi Poveşti este un proiect unic în România, în cadrul căruia se celebrează urban şi contemporan pânze, idei, poveşti, concepte! Este casa celebrei suveici ce colindă prin lume, atelierul –şezătoare în care se pregătesc Tricourile Faine Mândra Chic, devenite un adevărat trand fashion ( cu aplicaţii de ţesături, dantele, cusături şi vorbe autentice româneşti), spaţiu expoziţional pentru o serie de poveşti pline de simboluri şi rost!

Vara aici se „întâmplă” Tabăra de Treabă de Acasă, în cadrul căreia copiii învaţă să redescopere, să preţuiască, să se mândrească şi să îşi promoveze rădăcinile! Pentru sărbătorile de iarnă, Muzeul de Pânze şi Poveşti şi tinerii din Ceata Mândra, au invitat o bună prietenă pentru a pregăti pentru toţi cei care le-au fost alături, un cadou special. Diana Gribincea, făgărăşeanca pe care cei mici o iubesc foarte mult şi căreia, ca într-o poveste,  îi spun Albă ca Zăpada, a poposit la începutul iernii la unul dintre atelierele de poveşti, în care tanti Cornelia le cânta copiilor cântece vechi! Toţi au îndrăgit colindul „Pân la Viflaim am fost”, Diana l-a prelucrat împreună cu Radu Galfi şi, într-o dimineaţă frumoasă de decembrie, toată lumea, îmbrăcată în haine de sărbătoare, a pornit pe uliţe, la colindat! Copiii s-au bătut cu bulgări, Ceata de feciori şi fete a aşteptat oaspeţii  în pragul cuptorului de pită, cu colaci şi rachiu, Diana a cântat cu drag şi bucurie, bătrânii au ieşit pe la porţi, iar câţiva îngeri, înduioşaţi puţin, s-au alăturat alaiului!

Diana Gribincea are 24 de ani, este născută în Germania, cântă muzică populară românească de la 11 ani, face colecţie de costume tradiţionale din Ţara Făgăraşului, iubeşte folclorul autentic şi este unul dintre cei mai buni prieteni ai proiectelor derulate la Muzeul de Pânze şi Poveşti din Mândra! Alăturarea sa în mini proiectul de sărbători de aici a fost de un firesc absolut!

Clipul şi povestea acestui dar se doresc a fi un cadou special pentru toţi cei care rezonează cu ideea că, pentru o lume mai bună, este nevoie ca fiecare dintre noi să ne transformăm, atât cât ne stă în putinţă, în mici activişti pentru lucrurile bune şi frumoase în care credem! 























"Pân' la Viflaim am fost"
clip/poveste/proiect Muzeul de Pânze şi Poveşti & Diana Gribincea
Imagine&montaj: Vlad
Sax Sopran: Mihai Barbu
Fotografii: Dragos Dordea, Mihai Sin
Ioana Ungurescu Hairstyle

proiect recomandat de tarafagarasului.eu





Un comentariu:

  1. decand pana cand costumul de fagaras are flori rosii ca in bucovina sau ucraina. Dvs de la Muzeul de panze, D-na gribincea trebuie sa stiti..sigur ca bunicii nostri aveau minunate modele geometrice, nu flori colorate...Paziti ci sfintenie autenticul local....

    RăspundețiȘtergere