graiul dulce mult aduce...

Dictionar din Tara Fagarasului

regionalisme, expresii, arhaisme...

Parafrazându-l pe G I Brătianu, putem spune că şi în graiul oamenilor din Ţara Făgăraşului e depozitat sufletul lor, experienţa de -a lungul vremii, chipul lor de a simţi,  de a gândi, de a considera lumea. Se afirmă că limba noastră "fină", rafinată, s-a născut din brazdă, s-a născut din grâne, precum cântecul ciocârliei... Dacă oraşele i-au împrumutat ceva graţie, toată puterea ei vine de la ţară, unde s-a născut.

( in lucru...)

Se zice că prin zona noastră se vorbeşte o "limba română" adevărată! Vorbim fain, tărăgănat, domol, parcă am cânta încontinuu... Graiul dulce, ardelenesc, presărat cu arhaisme şi regionalisme, poate să devină pentru unii, la un moment dat, chiar limbă străină :) Aşa că,  ne apucăm împreună să facem un mic dicţionar, ca să transmitem mai departe bucăţelele frumoase de "limbă" din Ţara Făgăraşului. Nu neaparat cuvinte specifice prin excelenta locului, cat cuvinte care fac parte din vorbirea mosilor si stramosilor nostri, vorbe pe care (cu sens peiorativ si nu numai) le mai  folosim, oarecum, si astazi... Mai jos avem cuvantul, localitatea din care a fost cules (de precizat faptul ca aceste  cuvinte sunt, in majoritatea lor, specifice intregii zone, dar pentru credibilitatea si seriozitatea acestei" mici culegeri", precizam unde l am auzit, de unde l am cules) si explicatia fiecaruia in parte, asa cum ne a fost data!

 

acăţ, acheţi (Mandra) - salcâm
a acăţa (Mandra) - a atârna
alaş (Boholţ) - pod pentru fân, deasupra ariei şurii
altiţă (Boholţ) - broderie făcută cu arnici sau mătase pe umerii iilor
aluat  (Boholţ) - cocă de pâine dospită cu putere de fermentaşie care înlocuieşte drojdia
amnar  (Boholţ) - obiect de oţel cu care se aprinde iasca prin scânteia produsă prin lovirea de o piatră de cremene şi în final ţigara sau focul
antreu (Mândra) - hol
arnici  (Boholţ) - fire de bumbac colorate, folosite la cusut şi ţesut
arşău (Boholţ) - hârleţ
aţâţele (Boholţ) - mărunţişuri de lemn cu care se aprinde focul mai uşor
.
.
 ba (Sâmbăta de Jos) - nu
bai  (Boholţ) - bucluc, păţanie, întâmplare rea 
bandă (Boholţ) - fanfară, formaţie de muzicanţi suflători
barşon  (Boholţ) - catifea, pluş
batăr  (Boholţ) - măcar, barem
bârlă (Boholţ) - piesă de la războiul de ţesut cu ajutorul cu ajutorul căreia se bate pânza, fir cu fir
beteag  (Boholţ) -bolnav
bicher (Boholţ) - năzdrăvan, neastâmpărat, ştrengar  
bină (Boholţ) - scenă la Căminul Cultural  
biscănă  (Boholţ) -  obiect de ceramică cu un mic orificiu prin care se pot introduce monede, puşculiţă
blid (Dridif) - farfurie
blidar (Dridif) - dulap de bucătărie, bufet
blăsnit (Mandra) - deochiat, vulgar
boreasă (Iasi - Recea)  femeie, nevastă, soţie - specific doar zonei noastre

boacă (Sâmbăta de Jos) - gândac
boactăr (Boholţ) - paznic de noapte
boane (Sâmbăta de Jos)  - boabe (de porumb)
bobou (Boholţ) - haină groasă din lână miţoasă albă, asemenea cojocului mare ciobănesc
boltă (Boholţ) -  prăvălie, băcănie în sat
bortă (Boholţ) -  coroniţă de flori în formă rotundă dată de fete pentru "prepeleagul" adus de feciori de Sf Gheorghe
boscorodi (Boholţ) - a vorbi fără înţeles, a bombăni
boşorog (Boholţ) - slăbănog, bătrân, neputincios
brăcinar (Boholţ) - curea de pantaloni, sau piesă la car pentru a ţine oiştea sus
a botroşi - (Mândra) - a face ceva
a brocăi - (Mărgineni) - a încurca, a deranja
 bubă (Boholţ) - rană deschisă
buche(Boholţ) - literă bucluc (Boholţ) -  încurcătură, păţanie, ceartă, discordie
buctat (Sâmbăta de Jos) - picat la examen
bumbi (Sâmbăta de Jos) - nasturi, medicamente
bundă(Sâmbăta de Jos) - haină lungă de postav, purtată de femei
burugă (Boholţ) - râpă din care se poate extrage argilă  
butuc (Boholţ) - buştean
.
.
canapei (Boholţ) - mobilă veche pentru dormit, de forma unei lăzi, lădoi (Boholţ) - persoană care participă la nuntă călare
căldare (Sâmbăta de Sus) - găleată
căpătuie (Sambata de Sus) - lenjerie pentru perne
căldare (Sâmbăta de Sus) - găleată
căpeneag (Boholţ) - piesă în formă de cilindru, împodobită cu iconiţe, purtată de cap de copiii care colindă "cu steaua" la Crăciun
cătană (Boholţ) - soldat
cărigă  (Boholţ) - ochi la plita sobei, din fontă
căroaie (Boholţ) - căruţă cu două roţi care se agaţă de rotilele plugului
căpiţă (Mandra) - claie de fân
cătrăniţe (Iaşi - Recea) - chibrituri
căuş (Mandra) - polonic
câlţi (Boholţ) - fire scurte de fibră de cânepă
cârchit (Sambata de Sus) - retuşat, cusut (te cârchesc de nu te vezi - te pleznesc)
cârpănos (Boholţ) - zgârcit, avar
cârpă (Sâmbăta de Sus) - batic
cârpător  (Sâmbăta de Sus) - fund de lemn
câş (Mandra) - inclinat, in unghi, stramb
câţ! (Mandra) - onomatopee pentru alungatul mâţelor (pisicilor)
a cerni  (Boholţ) - a vopsi cânepă sau lână
chendelă  (Boholţ) - lăuză, femeie după ce naşte
chisăliţă (Boholţ) - borş
cheptar (Sâmbăta de Jos) - pieptar (vesta)
chimniță (Sâmbăta de Jos) - pivnițăclocă (Sâmbăta de Jos) - cloșcă
(Sâmbăta de Jos) - șobolan
chituluş (Boholţ) - joc de copii, de a v ati ascunselea
chindeu (Boholţ) - piesă de îmbrăcăminte din pânză albă de 1,30m -0,35m , cu broderie fină la capete şi cu care se înveleşte "vălitoarea", prosop care se pune deasupra tablourilor (Mandra)
cinste (Boholţ) - dar de nuntă, a dărui
cioareci  (Boholţ) - pantaloni bărbăteşti din postav alb, strânşi pe picior
cipcă (Drăguş) - dantelă făcută cu croşeta, reţe
ciurdă (Sâmbăta de Sus) - cireadă de animale
citav (Boholţ) - intreg la minte
ciubăr  (Boholţ) - vas mare de lemn, rotund, cu două toarte
ciuhă (Boholţ) - sperietoare pentru păsări răpitoare
claie (Boholţ) - grămadă mare de paie, jireadă
clacă (Boholţ) - grup de persoane organizat pentru a ajuta la diferite activităţi: treerat, secerat, constructii, in gospodarie iarna la depănuşat porumb, etc
clicină (Boholţ) - haină de postav alb, "scurtă" purtată de femei
clopotar (Margineni) -  persoană însarcinata cu "trasul" clopotelor la biserică
cloțar (Sambata de Jos) - şobolan
clocă (Mândra) - cloşcă, sau persoană moale, fără vlagă
corfă/corfiţă (Iasi - Recea) - coş de nuiele, aproape semisferic, cu toartă
coastăn (Boholţ) - dulap pentru haine
cocină (Boholţ) - adăpost pentru porci
coclauri (Boholţ) - locuri puţin umblate
codărâşte, codirişte, codorâşte(Mărgineni) - coada biciului
coghit (Boholţ) - cîntatul miresei de către fete
cop (Boholţ) - unitate de măsură pentru cereale de 1,43 litri
copârşeu  (Boholţ) - sicriu, coşciug
corfă (Boholţ) - coş mare de nuiele împletite, folosit pentru transportat legume, fructe, cereale
corsoi (Boholţ) - şiret
 corobeţe (Margineni) - fructe pe care le mâncam necoapte
crâjmar (Boholţ) - persoană care posedă o cârciumă, sau feciorul ales pentru a conduce ceata feciorilor pe timpul sărbătorilor de iarnă
crătinţă (Boholţ) -şorţ, obiect vestimentar al femeilor
crep (Boholţ) - vas pentru adăpatul animalelor
crumpeni (Viştea) - cartofi
cucuruz (Boholţ) - porumb
cufureală (Margineni)- diaree, cufurit - om slab, speriat, sperios
cumătru (Boholţ) - termen de adresare naşilor de botez sau cununie, în raport cu părinţii acestora
cumpănă (Boholţ) - instalatie de scos apa din fântână, sau balanţă cu braţe egale
curpen (Boholţ) - mlădiţă de plantă agăţătoare, tulpini
cuşer (Margineni)- normal, in regula, cum trebuie
cantor (Venetia de Sus) - cântăreţ în strană la biserica
călăraş
.
.
dascăl (Boholţ) - profesor
dar (Boholţ) - cinste la nuntă, cadou
dare (Boholţ) - impozit în bani pe terenul agricol, pe clădiri, pe animale
dărabă  (Boholţ) - bucată mare de pâine
dârg/jeruitoare (Iasi Recea) unealtă casnică alcătuită dintr-o placă de metal sau lemn, fixată pe o coadă lungă, folosită pentru a trage jarul sau cenușa din cuptorul de copt pâine
dehămat - (Sâmbăta de Sus) - nearanjat, lălâi
delniţă(Boholţ) -suprafaţă mică de teren agricol, cultivată preponderent cu cu legume
deres (Boholţ) - reparat
a desciocăla  (Iasi - Recea) - a dezmembra, a desface in parti componente
desagi (Boholţ) - obiect din ţesătură textilă format din două săculeţe unite ce se poartă pe umeri pentru a transporta diverse bunuri
descântec (Boholţ) - formulă magică rostită şi însoţită de gesturi pentru îndepărtarea unor farmece, vindecare de boală
deochi (Boholţ) - putere magică atribuită unor oameni de a îmbolnăvi pe cei asupra cărora îşi fixează privirea
deţiu (Boholţ) - decilindru (dl)
diplă (Boholţ) - vioara, diplaş - cel care cântă la vioară
divan(Boholţ) - tejghea pentru tâmplar
dreve (Boholţ) - resturi de struguri după tescuit (după stoarcere)
drot (Boholţ) - sârmă
dric (Boholţ) - parte componentă a carului, la care se fixează câte două roate (dricul din faţă şi cel din spate), car cu care se transportă persoane decedate la groapă
drăguț/drăguță (Iasi Recea) iubit/iubită
drigană (Sâmbăta de Jos) - bivoliță
droagănă (Mandra)-  car (caruta) mai rudimentar, mai solid si de capacitate mai mica, folosit pentru transportul materialelor grele si dense: gunoi, “chetris” (pietriş)
 a durdui (Boholţ) - a tuna
.
.
elevator (Boholţ) - instalaţie pentru ridicat paiele pe claie în timpul treieratului
.
.
fain  (Boholţ) - frumos
farmece (Boholţ) - vrăji
făcăleţ (Boholţ) - obiect de lemn rotund, ca un baţ, folosit la amestecatul mămăligii sau la întins turtele de tăiţei şi plăcinte
făcătură (Boholţ) - farmec, vrajă
fălos (Mîndra) - impunător, mândru, îngrijit (îngânfat)
fărtui (Boholţ) - a da deoparte
fârtat (Boholţ) - prieten de vârstă apropiată, uneori prin legământ verbal între tineri
felderă, ferdelă  (Iaşi - Recea) - podul de deasupra magaziilor de grâne ( ferdelă = masura capacităţii pentru cereale, egală cu circa 20 de litri; baniţa).
fercheş  (Cincu) - dichisit, aranjat, îmbrăcat frumos, mîndru 
 feleharţ, feriharţ  - (Margineni) - piesa din partea anterioara a structurii carutei 

feştilă  (Boholţ) - fitil de lampă, resturi de fibre la prelucrarea cânepii

fiștigoaie (Iasi -Recea ) fluier făcut primăvara din scoarța nuielelor de salcie

foacălă (Boholţ) - porţiune din tulpina unui fir de cânepă topită, rezultat după melinţat şi folosită la aprinsul focului in soba sau a lămpii

foastănă (Boholţ) - scândură groasă

fodori  (Boholţ) - partea terminală a mânecii iei

frăgar (Boholţ) - dud

frângătoare (Boholţ) - unealtă din lemnfolosită pentru prelucrarea cânepii topite

fuseică/fusoică (Mândra) - fasole

.

.

gàtità (Mândra) - îmbrăcată frumos
găluşte (pe sub munte) - sarmale mari

ghespi (Sâmbăta de Jos) - viespi
glajă (Iasi - Recea) - sticlă

gogoașe  (Sâmbăta de Jos) - cartofi
.
.
hecium pecium (Mandra) - gem, dar si expresie - l ai dat gata, l ai terminat
hudiţă (Mândra) - uliță secundara adesea înfundata sau care făcea legătura intre doua ulițe
hurloi (Mandra) - cos de fum, horn
.
.
a se îmbrustura  (Felmer) - a se enerva , imbufna si a reactiona usor agresiv
.
.
ia (Sâmbăta de Jos) - da
.
.
junincă (Mărgineni)- vacă tânără, între viţel nsi vacă adultă
.
.
laste (Mandra) - tăiţei , "tăieţăi"
laibăr (Mandra) - vestă
laiță (Sâmbăta de Jos) - canapea, ca o lada cu capac si spatar (pe vremuri erau pictate frumos cu motive florale) in care se ţin 'trenţele', banca de la poarta
lăicioară (Mandra) - banca de la poartă
legănel (Iasi - Recea) coş de nuiele fără toartă, mai plat si mai alungit decât corfa
leicuţă (Mândra) apelativ pentru femei; tanti
lepedeu (Mândra) - cearceaf
livadie (Mandra) - bucată de pamant de pe care se coseste fanul
lutunoaie (Iasi - Recea)scândura plană pe o parte și convexă pe cealaltă, tăiată de la marginea unui buștean
.
.
nădragi (Mandra) - pantaloni
nimuruia (Mandra) - nimănui
.
.
mănușă (Iasi - Recea) mănunchi de fire subțiri (cînepă sau in) care poate fi cuprins cu mâna atunci când seceri
mândra (Mândra) - iubita cuiva
a-l mâna (Sâmbăta de Jos) - a-l trimite după ...
mehenghi (Mandra) -  abil, destept dar oarecum si obraznic
mestecător (Sambata de Sus) făcăleţ - un fel de coadă a lingurii de lemn, folosita la amestecatu mamaligii
musai (Drăguş) - neapărat
must (Mandra)- rezidurile lichide de la animale (se aduna in grajd)
.
.

oblu (Sâmbăta de Jos) - drept
a se ostoi (Mandra) - a sta linistit
ostenit (Mandra) - obosit
.
.

pălan (Sâmbăta de sus) - gard
păpușă (Iasi Recea) mănunchi de fire, legătură (de obicei de același fel) făcută într-un anumit mod (la noi se folosea pentru snopii de in și cînepa, dar în alte zone se fac păpuși din tutun sau din alte frunze uscate)
pită (Sâmbăta de Jos) - pâine
picioici (Venetia de Sus) - cartofi
plaivas (Viştea) - creion
potică/poticăraș (Iasi Recea) farmacie/farmacist
primicer (Mandra) -  o anexa ataşata surii in care se depozitau diverse
purcoi (Mandra)- grămada, adesea cu referire la capite de fan mai mici
.
.
ronghioş (Mândra) - stramb, diform, rapanos, jegos
.
.
scoc (Iasi Recea) jgheab (1. prin care curge apa care pune în mișcare roata morii sau a joagărului; 2. la streașina casei)
schilădit (Mândra) - cu sensul de lovit, eventual cu membre rupte.
la secere, secerat (Mandra) - la taiatul spicelor, holdelor, cu secerea sau cu coasa
slană (Sâmbăta de Jos) - slănină
socăcioaie/socăciţă (Iaşi - Recea) - bucătăreasă, in special la nunţi
șop (Sâmbăta de Jos) -  partea de pod a şurii de peste grajdurile de vite.
șogor/șogoriță (Iasi - Recea) (cumnat/cumnată, rudă prin alianţă)
șușop/șopron (Mandra) / corp de cladire , depozit, care facea corp comun cu casa si grajdurile
a ştrincăni (Mandra) - a croseta, a tricota, a impleti
şuştar - găleată modificata, folosita pentru mulsul vacilor, driganelor - are o laterala mai ridicata prevazuta cu o fanta care serveste drept maner. (exista si cuvantul șústăr care e de provenienta germana si inseamna cizmar.
.
.
tău  (Margineni) lăcuşor vremelnic, format prin băltirea apei revărsate din râu sau acumulate din ploi
ticalos sau ticaloșit (Mandra) devenit nepunticios, povara pt ceilalti
tindă -
traistă (Mândra)- plasă ţesută
la treiere, treierat (Mandra) - trecutul spicelor prin batoză pentru alegerea boabelor. ulterior seceratul si treieratul le facea o masinarie care combina cele doua operatiuni: combina, dar expresia la treierat ramane si pentru actiunea combinei!
tricău (Mandra) - pulover, jerseu . impletitura
triftăr (Mândra) - pâlnie 
troaca - vasul din care mănanca porcii, dar si niste vase de lemn lunguiete, folosite foarte mult in bucataria traditionala - acum , de exemplu la framantatul painii
trutulean (Margineni) - vitel de bivolita
țâpa (Sâmbăta de Jos) - a arunca
o ţâră (Sâmbăta de Sus) - un pic
țeghe (Iasi Recea) țeavă scurtă, la suveică sau la cazanul de rachiu ..."Să curgă rachiu pe țeghe / Să beau cu mândra cea veche!"

țiba! (Sâmbăta de Jos) - marș!
tindă ( Sacadate, Avrig ) un fel de antreu, holul de la intrarea in casa
 țiglăzău (Iasi Recea) fier de călcat (din maghiară téglázóvas)
țol (țoale) (Sâmbăta de Jos) - cuvertura de pat
ţundre (Mândra) - haine
țuruc (Sâmbăta de Jos) - înapoi (folosit la condusul cailor - din germanul 'zurück')
.
.
ulcicà (Mândra)  - cană de apa
uliţă (Mândra) - stradă
.
.
zar (Mandra) - broasca de la uşă
zângălos,zângălit (Margineni) - murdar

...

EXPRESII

- Dumnezău Drăguţu - alint la adresa divinitatii,  folosit cu drag si respect

- hoide (Hoide-ho) - indemn pentru animale sa o ia la dreapta, cea (Hola-ho) -  indemn pentru animale sa o ia la stanga cu menţiunea că, atunci când trebuia luată o curbă strânsă, foloseai doar prescurtările "Hola!" sau "Hoide!" rostite scurt şi repetat... (Iasi - comuna Recea) hăis/ hăiț - comezi folosite pentru condusul atelajelor tractate de cai, au sensul de schimbare a directiei de mers, in functie de cum se manevreaza hăţurile (Mandra)

- stropşitu de câne (prăpăditul, ticălosul, neascultătorul ... căţel)

- sfranțurile de ghespi  - la adresa viespilor care te  necajesc (Sâmbăta de Jos)

- vecinu de din sus / vecinu de din jos - localizarea vecinilor din dreapta sau stanga
(Sambata de Sus)

- daca i musai, cu placere (daca i musai, ca de voie buna) (Mandra) - referitor la un lucru care trebuie facut din mai multe motive

- traista cu ciocâlteauăle  (Margineni) - traista cu ustensilele de pregatit sau reparat coasa

- No, hai ș-om mere!  Hai sa mergem! (Iasi - Recea)

- om de omenie - cumsecade, cu bun simt, bine crescut (Mandra)

-  Toată treaba-i din proţap şi proţapul din feleharţ! (Margineni)

 - "Foaie verde de dai - nai, Ia nu da, sa vezi cum ai" (Mandra)

- Care i baiu? - care i problema (Mandra)

- jumătate la 3 (Mandra) - ora 2 si 30 de minute

- pancove turcesc (Mandra) referitor la mancare, in sensul de nimica

-  pe şleau - direct, adevarul

....


ÎNJURĂTURI

-  Dă-te / du-te la pricazu'!  (Margineni)

...Bată-te năcazu sa te bată! ( mai mult vorba  de compasiune)
  Moaș’ta pe ghiață! ,  Mancate ar raiul!

- ‎'Tu-ţi abreştieu' / abriştieu' tău! - injuratură, uneori cu ceva afecţiune inclusă (Margineni)

 "Tu-ţi margoşu' tău!" (Sâmbăta de Jos)

 - Manca-te-ar / lua-te-ar năcazu!, Manca-te-ar sfranțu!, 

" Tu-ţi cuibariu mumetii" (Mandra) 

...

Particularităţi


 - e precedat de grupul consonantic cr s-a menţinut în toate formele, modurile şi timpurile verbului a crepa (crăpa). Fenomenul e răspândit şi în Bihor, Munţii Apuseni, Oltenia, la meglenoromâni şi istroromâni
- e accentuat latin s-a păstrat după labiale în cuvinte ca: beşica, beat, beutură, a peta.
-  cuvântul năsâp se găseşte într-o formă apropiată de etinomul slav. A păstrat forma veche, etimologică, cu ă (slav nasupu)
- desculţa (descălţa) lat. disculciare, e o formă veche, existentă şi în dialectul aromân şi istroromân
- în părete (lat parietem) se păstrează a neaccentuat > ă, neajuns la stadiu de e prin asimilare
- unele forme ale verbelor a înfăşura, a măsura, a strecura, poartă accentul pe tulpină, ca în limba veche şi nu pe terminaţie, ca în limba literară de astăzi: înfăşur, măsur, strecur
-fonetism arhaic prezintă şi cuvântul a mulţămi
- particularitate arhaicăeste şi păstrareadiftongului eadupă labială în cuvântul pomeană

putem considera tot ca o caracteristică a vechiului sistem, grupul consoană +ie, specific pentru întreaga zonă făgărăşeană - sibiană.
fapte vechi de limbă, unele pe cale de dispariţie, sunt păstrate în toponimie
Si in morfologie sunt prezente forme vechi de limbă. Întâlnim forma de genitiv arhaic, cu articolul hotărât enclitic, alături de forme cu articolul hotărât proclitic. Acest fenomen este prezent în vorbirea oamenilor mai în vârstă, dar foarte evident în topomime: Piscul Costii, Părău Oprii, La moara Suciuli, Gaura Vâji
în ceeea ce priveste lexicul, ca şi în fonetică şi morfologie, sunt numeroase cazuri în care graiul din Ţara Făgăraşului (împreună cu întreg sudul Ardealului), se încadrează într-o arie compusă din Muntenia şi Oltenia. Se întâlnesc însă şi termeni caracteristici altor subdialecte. Nu lipseşte nici influenţa slavă, maghiară şi germană în vocabular.


PRONUNTII diferite

alghină - albină
bomboanţe - bomboane

ceraşă - cireaşă

dește = degete

dobă - tobă

ghișine = vișine
ghine - bine
hierăstrău = fierăstrău
nafură - anafură (la biserică)obghială = obială
peană = pană

...


Cuvinte deformate prin pronunţie cu înlocuire

1. vi - cu ghi:  ghiespe (viespe); ghierme (vierme); am ghisat urât! (am visat...); ghiţăl (viţel) , ghişină (visina) etc.

2. pi - cu chi: chicioare (picioare); chiept/chieptar (piept/pieptar), chiatră (piatră), chiaptăn (pieptene), chiper (piper), chiele (piele), a chipăi (a pipăi) etc.

...

Multumim "culegatorilor" din teren: Mihaela Laslo (Sambata de Jos) Raluca Sucaciu, Sebastian Petrisor (Mandra), Adina Nistor (Dridif), Carmen Solomon ( Iasi - comuna Recea) Roxana Fagarasan (Sambata de Sus), George Moldovan (Margineni, Venetia de Sus), Nicoleta Comsit (Felmer) Daniela Coantă si inv Aurel Drăguş (Boholţ)

 - călca-te-ar (ha)nevoia - injurătură, luate ar naiba  (Sâmbăta de Jos)