veşminte...

Costumul popular din zona Tarii Fagarasului

In ceea ce priveste traditiile vestimentare, acestea se mai pastreaza cu sfintenie doar in muzee si pe fundul lazilor de zestre, la discretia molilor. Rar mai gasesti un costum intreg si mai rar il vezi purtat corect, conform normelor estetice care ar fi trebuit sa strabata veacurile fara nici o modificare majora si de prost gust. Iar cand se intervine cu reinvenarea acestora, stilizarea si adaptarea la vremuri, la fel de rar se poate acorda nota de trece. Lucrul care doare cel mai mult este copierea, stangace, a modelelor originale, in unele sinistre, din materiale sintetice, asociate cu accesorii kitch, machiaje stridente si bijuterii care nu si au locul in aceste combinatii. Tocmai de aceea o sa incercam o rememorare a ceea ce inseamna costumul popular al zonei, pentru a porni corect in adaptarea acestuia la timpurile prezente.

Trasaturile generale ale costumului tradeaza viata si firea oamenilor ce-si duc traiul intre crestele muntilor si apa Oltului. Caracteristice sunt simplitatea si eleganta , liniile drepte ale pieselor de port, materialul gros, lungimea si culoarea , modul original de gateala a capului. O trasatura deosebita este ca toate piesele vestimentatiei sunt bine stranse pe trup, ceea ce confera o nota de suplete.

Tara Fagarasului prezinta, din punct de vedere al portului traditional romanesc, trei zone :

·  zona Avrigului, ce grupeaza localitatile Porcesti, Sebesul de Jos si de Sus, Racovita, Avrigul, Porumbacul de Sus si de Jos.

·  zona Fagarasului, ce cuprinde 51 de localitati de la Cartisoara pana la Sinca Noua si Sercaia.

·  zona de est, cuprinzand 12 localitati de la Parau pana la Mateias (nord-vest de Hoghiz).

 Copiii poarta costume asemanatoare celor maturi dar de dimensiuni reduse, potrivite cu varsta lor.

 La grupa tinerilor, costumul pentru feciori cuprinde aceleasi piese ca si la barbatii maturi, cu deosebirea ca sunt mai ornamentate : carnasa cu cusaturi pe poale cu matase alba si dantela, cioareci, pieptar brodat cu lana, serpar cu tesatura, zechea, recălul sau cojocul, palaria sau caciula (in functie de anotimp). Vara se poarta pantaloni de bumbac, stransi pe picior.

Costumul batranilor este caracterizat prin simplitate. Costumul de batrana pastreaza ia veche, cu poale lungi, cu gura in fata si ornamente cusute in jurul ei, pastura neagra, caita cu fruntar si pomeselnic, pe care il poarta pe sub barba, lasand capetele libere pe spate. La costumul pentru batrani, tipice pentru zona Tarii Fagarasului sunt cioarecii, buboul, recalul  - haina de lana purtata numai pe ger mare, camasa cu maneca larga, caciula ascutita.

 La costumul pentru fata si femeie tanara remarcam doua forme in evolutia camasii.
Forma traditionala, care se incadreaza tipului Poncho, asemanatoare cu camasa barbateasca, s-a purtat si in prima jumatate a secolului al XX-lea.
Forma actuala este braul de ie sub care foile sunt adunate in creturi, peste acestea fiind cusuta o bratara. Ornamentatia camasii este florala, dispusa pe piept, spate si pe toata maneca. Peste poalele camasii traditionale se punea catrinta cu motive tesute, iar mai tarziu s-a introdus surtul, vargat vertical si cu alese motive geometrice, avand pe poale un volan ; la braul de ie se poarta poale separate peste care se pune un surt negru invastrat si cu ornamente florale mari. Se poarta pieptar sau, pe timp rece, jacheta din stofa neagra. Pe cap,in trecut, fata punea o palarie neagra cu bor drept si cu ciucur de lana colorata (ce da o nota de originalitate portului popular), iar pe timp de iarna purta o broboada cu franjuri .

La grupa maturilor se remarca portul femeiesc, care se detaseaza in ansamblu de cel al barbatilor prin bogatia numerica si cromatica a pieselor costumului - pastura rosie cu varga tesuta, ie cu poale lungi si cusaturi peste cot, bete, caita cu fruntar si pomeselnic, ultimele trei piese fiind tipice pentru zona Tarii Fagarasului .